ARTA - The Romanian Association - Asociatia Romanilor din Triunghiul de Aur
Martisor 2016

Martisor 2016

LEGENDA MĂRŢIŞORULUI

A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau.
Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.
Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.
Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.
Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.
In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.
De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.
Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.
Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.

 

TRADIŢII DE MĂRŢIŞOR
Mărţişorul este sărbătoarea tradiţională românească care celebrează sosirea primăverii. Cu aceasta ocazie se oferă doamnelor si domnişoarelor mărţisoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile româneşti sunt vechi de peste 8.000 de ani şi au fost descoperite în zona Mehedinţi în Romania de astazi. Istoria mărţişorului datează încă de pe vremea Tracilor, iar legenda spune că femeile purtau pe vremea aceea monezi sau pietricele la care exista obiceiul de a adauga fire de lană roşie si albe.

În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată. În Republica Moldova mărţişoarele se poartă toată luna martie. Mărţişoare poartă şi bărbaţii.
Tradiţii româneşti de Mărţişor
Obiceiurile de Mărţişor erau că părinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate înşirate pe un lanţ. Acest gest semnifica puterea si norocul, iar Mărţişorul se punea, de regula, în zorii zilei până să apară soarele. Tradiţiile româneşti spun ca 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin sărbatoarea “Matronalia” zeul Marte şi puterea acestuia. Mărţişoarele se confecţionau din fire albe şi roşii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur şi argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, “Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutura unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune ca mărţişorul trebuie ţinut 9-12 zile si sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat. În zona Dobrogei, tradiţiile româneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi sa fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. In Transilvania, mărţişorul este agăţat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndeparta relele şi deochiul. Tradiţiile româneşti din satele transilvanene dau culoare vieţii şi conferă legendei Mărţişorului marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.

 

Close Menu